Hei. M-am gândit sa fac o postare despre copilărie.De ce?Pentru ca am vazut un filmulet pe youtube care m-a emoționat foarte mult,pana la lacrimi.[o sa il pun mai jos]
COPILĂRIA trece pe langa noi si nu ne dam seama.Cand suntem copii,vrem sa fim maturi,sa "fim mari",cand suntem mari,vrem sa fim copii.
Insa un filmuleț de pe youtube,m-a facut sa ma gandesc mai bine despre copilărie.
Copilaria e un taram magic.Nu stim unde incepe,nu stim unde se termina.Nu poate avea limite.Poti sa fi copil oricand in sufletul tau.Cateodata ne trezim prea tarziu si ne dam seama ca am uitat de copilarie fara sa o fi trait din plin.
Copilaria e singurul moment al vietii in care radem si plangem in aceeași zi,in care ne suparam pe cineva si il iertam in cateva minute.
Apoi,pe masura ce trec anii,ne maturizam si uitam de copilarie.Devenim mai seriosi,zambim mai putin,nu ne mai bucuram din orice nimic care ni se ofera,avem gusturi si pretentii rafinate..
Nu mai stim sa iubim cu adevarat,nu mai stim sa chiuim de bucurie cand ni se indeplineste o dorinta..
Cand incepe si cand se termina copilaria?Nu stim.Stim doar ca la un moment dat,ne e rusine sa ne comportam ca niste copii.Avem pretentia sa fim tratati ca niste adulti,ca persoane responsabile si mature.Pierdem gustul jocului,pierdem libertatea si pierdem nemarginirea.
Copilaria mea se regaseste in gogosile calde care ni le pregatea bunica.Am crescut intr-o lume in care jocurile pe calculator nu existau.Ne jucam fotbal in spatele casei,sau alte jocuri.Asa a fost copilaria mea.Dar,acum copii de astazi sunt prinsi intr-o lume virtuala cu monstrii,filme horror etc.
Dupa ce am vazut video-ul nu mai vreau sa fiu matura,vreau sa fiu copil FOREVER!
COPILĂRIA trece pe langa noi si nu ne dam seama.Cand suntem copii,vrem sa fim maturi,sa "fim mari",cand suntem mari,vrem sa fim copii.
Insa un filmuleț de pe youtube,m-a facut sa ma gandesc mai bine despre copilărie.
Copilaria e un taram magic.Nu stim unde incepe,nu stim unde se termina.Nu poate avea limite.Poti sa fi copil oricand in sufletul tau.Cateodata ne trezim prea tarziu si ne dam seama ca am uitat de copilarie fara sa o fi trait din plin.
Copilaria e singurul moment al vietii in care radem si plangem in aceeași zi,in care ne suparam pe cineva si il iertam in cateva minute.
Apoi,pe masura ce trec anii,ne maturizam si uitam de copilarie.Devenim mai seriosi,zambim mai putin,nu ne mai bucuram din orice nimic care ni se ofera,avem gusturi si pretentii rafinate..
Nu mai stim sa iubim cu adevarat,nu mai stim sa chiuim de bucurie cand ni se indeplineste o dorinta..
Cand incepe si cand se termina copilaria?Nu stim.Stim doar ca la un moment dat,ne e rusine sa ne comportam ca niste copii.Avem pretentia sa fim tratati ca niste adulti,ca persoane responsabile si mature.Pierdem gustul jocului,pierdem libertatea si pierdem nemarginirea.
Copilaria mea se regaseste in gogosile calde care ni le pregatea bunica.Am crescut intr-o lume in care jocurile pe calculator nu existau.Ne jucam fotbal in spatele casei,sau alte jocuri.Asa a fost copilaria mea.Dar,acum copii de astazi sunt prinsi intr-o lume virtuala cu monstrii,filme horror etc.
Dupa ce am vazut video-ul nu mai vreau sa fiu matura,vreau sa fiu copil FOREVER!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu